Tumorile cerebrale primare: simptome, diagnostic și tratament

Schemă originală: creierul văzut din stânga, cu zonele pentru gândire, mișcare, sensibilitate, vorbire, înțelegerea limbajului, vedere, memorie, echilibru și trunchiul cerebral

Dr. Dan Șuiaga ·

Tumorile cerebrale primare sunt tumori care pornesc chiar din creier sau din structurile din jurul lui, spre deosebire de metastaze, care vin de la un cancer din alt organ. Unele sunt benigne și cresc lent (de exemplu meningiomul), altele sunt maligne și cresc repede (de exemplu glioblastomul). Tratamentul depinde de tipul tumorii și de locul ei. Adesea, când se poate face în siguranță, primul pas este operația, care scoate cât mai mult din tumoră și stabilește diagnosticul exact. Alteori, primul pas este o biopsie, un tratament cu medicamente sau doar urmărirea.

Revizuit de Dr. Dan Șuiaga, medic primar neurochirurgie · Data ultimei revizuiri medicale: octombrie 2026

Când e urgent

Sunați la 112 (sau la numărul de urgență din țara în care vă aflați) ori mergeți imediat la urgențe dacă apar:

  • o primă criză (convulsii) sau o pierdere a cunoștinței;
  • o durere de cap foarte puternică, instalată brusc;
  • slăbiciune, amorțeală sau tulburări de vorbire care apar ori se agravează repede;
  • somnolență, confuzie sau vărsături repetate împreună cu durere de cap.

Ce simptome dau tumorile cerebrale?

Simptomele apar pentru că tumora apasă pe creier, îl irită sau crește presiunea din cutia craniană. Ele depind de mărimea și, mai ales, de locul tumorii:

  • durere de cap nouă, care se agravează în săptămâni, adesea dimineața, uneori cu greață sau vărsături;
  • crize (convulsii), uneori ca primul semn;
  • slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului;
  • greutate în a găsi cuvintele sau în a înțelege ce se spune;
  • tulburări de vedere, de echilibru sau de auz;
  • schimbări de comportament, de memorie sau de concentrare, observate adesea mai întâi de familie.

Ce tipuri de tumori există?

TipulPe scurt
Glioblastomulcea mai frecventă tumoră malignă pornită din creier la adulți; crește repede și se tratează prin operație, urmată de radioterapie și chimioterapie
Alte glioame (astrocitom, oligodendrogliom)cresc mai lent, adesea la persoane mai tinere; operația este de obicei primul pas, iar tratamentul de după se alege după analiza tumorii
Meningiomulpornește din învelișul creierului; de cele mai multe ori benign; are un ghid separat
Adenomul hipofizarpornește din glanda hipofiză; poate tulbura hormonii sau vederea; unele (prolactinoamele) se tratează de obicei cu medicamente, celelalte se operează adesea pe nas, endoscopic
Schwannomul vestibular (neurinomul de acustic)pornește din nervul echilibrului; poate scădea auzul pe o ureche; se urmărește, se operează sau se tratează cu radiochirurgie
Clasificarea actuală (OMS 2021) ține cont atât de aspectul la microscop, cât și de analizele moleculare ale tumorii.

Despre meningiom găsiți ghidul Meningiomul, iar despre tumorile venite din alt organ, ghidul Metastazele cerebrale.

Cum se pune diagnosticul?

  • RMN-ul cerebral cu substanță de contrast este investigația principală;
  • pentru planificarea operației se pot face secvențe speciale: RMN funcțional (arată zonele vorbirii și ale mișcării), tractografie (arată fibrele care leagă aceste zone), perfuzie sau spectroscopie;
  • CT-ul este util în urgență și pentru calcificări sau sângerări;
  • diagnosticul sigur îl dă analiza la microscop și analizele moleculare ale țesutului scos la operație sau la biopsie.

Cum se tratează?

Planul de tratament se stabilește de obicei într-o comisie de neuro-oncologie (neurochirurg, oncolog, radioterapeut, radiolog, anatomopatolog) și se discută cu pacientul și familia.

TratamentulRolul lui
Operațiascoate cât mai mult din tumoră, în siguranță, scade presiunea pe creier și dă țesut pentru diagnostic
Biopsiacând tumora este adâncă sau într-o zonă unde nu se poate scoate, se ia doar o mică probă, printr-un orificiu mic, ghidat de neuronavigație
Radioterapiadupă operație, la tumorile maligne și la unele tumori benigne care nu au putut fi scoase complet
Chimioterapia și terapiile țintitela glioblastom, radioterapia se face împreună cu un medicament (temozolomid), care continuă și după; la alte tumori, alegerea depinde de analizele moleculare
Urmărireala unele tumori mici, benigne, fără simptome, se poate face doar RMN de control
Tratamentele se combină diferit pentru fiecare tip de tumoră.

Cum decurge operația?

Operația se face de obicei sub anestezie generală, printr-o deschidere a craniului cât mai mică și bine plasată (craniotomie). Siguranța ei se sprijină pe câteva instrumente:

  • neuronavigația, un fel de GPS care arată în timp real, pe imaginile RMN, unde se află instrumentele;
  • monitorizarea neurofiziologică, care urmărește tot timpul operației căile mișcării și ale sensibilității;
  • operația cu pacientul treaz, când tumora este lângă zonele limbajului sau ale mișcării: pacientul vorbește sau se mișcă la cererea echipei, iar zonele importante sunt protejate;
  • fluorescența: la unele tumori maligne, în timpul operației se injectează în venă o substanță fluorescentă (fluoresceină sau 5-ALA), care face tumora să lumineze sub o lumină specială a microscopului, ca să se vadă mai bine marginile ei.

Mai multe despre operație găsiți în articolele Dr. Șuiaga Tumorile cerebrale primare și Operația pentru tumori cerebrale: ce trebuie să știți.

Ce riscuri are operația?

Complicațiile posibile depind mult de locul tumorii: slăbiciune, amorțeală, tulburări de vorbire sau de vedere, temporare sau, mai rar, permanente; crize; sângerare sau un hematom care poate cere o nouă operație; umflarea creierului; infecție; scurgere de lichid cefalorahidian; acumulare de lichid în creier (hidrocefalie); cheaguri de sânge în vene. Chiar și după o operație reușită, unele tumori pot reveni, de aceea urmărirea cu RMN este importantă.

Lista de mai sus cuprinde complicațiile cele mai importante, dar nu este completă. Pot apărea și alte complicații, mai rare sau greu de anticipat, inclusiv cele legate de anestezie sau de alte boli pe care le aveți. Înainte de operație, medicul vă explică riscurile și beneficiile, inclusiv pe cele specifice cazului dumneavoastră, și vă răspunde la întrebări.

Cum decurge recuperarea?

  • prima noapte după operație se petrece de obicei la terapie intensivă sau într-un salon cu supraveghere atentă;
  • internarea durează de obicei 3–7 zile;
  • la unele tumori se face un RMN în primele zile, ca să se vadă cât din tumoră a fost scos;
  • uneori se dau pentru o perioadă cortizon, pentru umflarea creierului, și medicamente împotriva crizelor;
  • firele se scot de obicei la 10–14 zile;
  • rezultatul analizei tumorii vine în una-două săptămâni; dacă e nevoie de radioterapie, ea începe de obicei la câteva săptămâni după operație;
  • medicul vă spune când puteți conduce din nou; după o criză, legea poate impune o perioadă fără condus.

Întrebări frecvente

O tumoră cerebrală înseamnă cancer?

Nu întotdeauna. Multe tumori cerebrale sunt benigne. Chiar și cele benigne pot avea nevoie de tratament, pentru că apasă pe creier într-un spațiu închis.

Mi se va schimba personalitatea după operație?

De cele mai multe ori nu. Uneori apar oboseală, iritabilitate sau dificultăți de concentrare pentru o perioadă, care se ameliorează treptat. Spuneți medicului orice schimbare observată de dumneavoastră sau de familie.

Se va rade tot părul?

Nu. De obicei se rade doar o fâșie îngustă pe linia inciziei sau deloc, iar părul acoperă cicatricea după ce crește.

Tumorile cerebrale sunt ereditare?

Foarte rar. Cele mai multe apar fără o cauză cunoscută. Doar câteva boli genetice rare cresc riscul, iar medicul vă spune dacă e cazul unui consult genetic.

Dr. Dan Șuiaga este medic primar neurochirurg în București și operează pacienți din toată țara.

Surse: Louis DN et al. The 2021 WHO Classification of Tumors of the Central Nervous System: a summary. Neuro Oncol. 2021;23(8):1231–1251 (PubMed). Stupp R et al. Radiotherapy plus concomitant and adjuvant temozolomide for glioblastoma. N Engl J Med. 2005;352(10):987–996 (PubMed).

Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală. Decizia de tratament se ia individual, după examinare și analiza investigațiilor.

Ți-a fost util ghidul?

Mulțumim!