Meningiomul este cea mai frecventă tumoră care pornește din interiorul craniului. Crește din învelișul creierului (meningele), nu din creierul propriu-zis, și în cele mai multe cazuri este benign: aproximativ 8 din 10 meningioame sunt de grad 1 și cresc lent. Mulți oameni află de el întâmplător, la un RMN făcut pentru altceva. Nu orice meningiom trebuie operat: unele mici pot fi doar urmărite, altele trebuie operate la timp.
Revizuit de Dr. Dan Șuiaga, medic primar neurochirurgie · Data ultimei revizuiri medicale: octombrie 2026
În acest ghid
Când e urgent
Sunați la 112 (sau la numărul de urgență din țara în care vă aflați) ori mergeți imediat la urgențe dacă apar:
- o criză (convulsii) sau o pierdere a cunoștinței;
- slăbiciune, amorțeală sau tulburări de vorbire apărute brusc ori care se agravează repede;
- o scădere bruscă a vederii;
- durere de cap puternică cu somnolență, confuzie sau vărsături.
Ce este meningiomul?
Creierul și măduva sunt învelite de trei membrane numite meninge. Meningiomul crește din celulele învelișului și rămâne de obicei bine delimitat: împinge creierul din jur, fără să crească în țesutul lui. Rar, mai ales formele de grad mai mare, poate pătrunde în creier. Este mai frecvent la femei și după vârsta de 40–50 de ani. Cauza exactă nu este cunoscută; iradierea capului în copilărie și unele boli genetice rare cresc riscul.

Meningioamele pot apărea și în canalul vertebral, lângă măduvă. Despre acestea găsiți ghidul Tumorile măduvei spinării și neurinoamele.
Ce simptome dă?
Pentru că meningiomul crește lent, creierul se adaptează mult timp, iar simptomele apar treptat. Ele depind de locul tumorii:
| Simptomul | Când apare mai des |
|---|---|
| dureri de cap, mai ales dimineața | meningioame mari, cu umflarea creierului în jur |
| crize (convulsii) | meningioame de pe suprafața creierului sau de lângă linia de mijloc |
| slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului | meningioame de lângă zona mișcării |
| tulburări de vedere | meningioame de la baza craniului, lângă nervii optici |
| schimbări de comportament, apatie, pierderea mirosului | meningioame de sub lobii frontali |
| scăderea auzului, amețeli, tulburări de echilibru | meningioame din partea din spate a craniului |
Cum se pune diagnosticul?
- RMN-ul cerebral cu substanță de contrast arată tumora, mărimea ei, umflarea creierului din jur și raportul cu vasele și nervii;
- CT-ul arată dacă tumora are calcificări sau dacă osul de lângă ea s-a îngroșat;
- uneori, înaintea operației, se face o angiografie, la meningioamele cu multe vase de sânge;
- gradul exact (1, 2 sau 3) îl stabilește analiza la microscop a tumorii scoase.
Ce opțiuni de tratament există?
| Opțiunea | Când se recomandă |
|---|---|
| Urmărire cu RMN | meningiom mic, fără simptome, mai ales la vârste înaintate; primul RMN de control de obicei la 6–12 luni, apoi mai rar dacă nu crește |
| Operație | meningiom care dă simptome, care crește la controale sau care este deja mare ori cu umflarea creierului în jur |
| Radiochirurgie sau radioterapie | resturi de tumoră care nu au putut fi scoase în siguranță, meningioame de grad 3 și, adesea, de grad 2 după operație (mai ales dacă nu au putut fi scoase complet) sau, uneori, meningioame mici, greu accesibile |
Cum decurge operația?
Scopul este îndepărtarea completă a tumorii, împreună cu porțiunea de meninge din care pornește, atunci când acest lucru se poate face în siguranță. Neuronavigația ajută la planificarea unei deschideri cât mai mici și precise, microscopul la separarea tumorii de creier, vase și nervi, iar la tumorile de lângă zone importante se folosește monitorizarea neurofiziologică.
Când tumora înconjoară nervi sau artere importante, se lasă uneori deliberat un mic rest, care poate fi apoi urmărit sau tratat prin radiochirurgie: funcția pacientului contează mai mult decât îndepărtarea ultimului milimetru.
Mai multe, cu un caz operat, găsiți în articolul Dr. Șuiaga Meningiomul: ce este, când se operează și cum se tratează.
Ce riscuri are operația?
Complicațiile posibile depind de locul și mărimea tumorii: slăbiciune, amorțeală, tulburări de vorbire sau de vedere, temporare sau, mai rar, permanente; crize; sângerare sau un hematom care poate cere o nouă operație; umflarea creierului; infecție; scurgere de lichid cefalorahidian; afectarea unui nerv sau a unui vas de sânge de lângă tumoră, mai ales la meningioamele de la baza craniului; cheaguri de sânge în vene. Meningiomul poate reapărea, chiar după ani de zile.
Lista de mai sus cuprinde complicațiile cele mai importante, dar nu este completă. Pot apărea și alte complicații, mai rare sau greu de anticipat, inclusiv cele legate de anestezie sau de alte boli pe care le aveți. Înainte de operație, medicul vă explică riscurile și beneficiile, inclusiv pe cele specifice cazului dumneavoastră, și vă răspunde la întrebări.
Ce urmează după operație?
- prima noapte se petrece de obicei la terapie intensivă, iar externarea are loc după câteva zile;
- analiza la microscop stabilește gradul tumorii: la gradul 1 scos complet, de regulă urmează doar controale RMN; la gradele 2 și 3, adesea și radioterapie;
- controalele RMN continuă ani de zile, pentru că meningiomul poate reapărea, mai ales la gradele mai mari;
- dacă ați avut crize, medicul vă spune cât timp luați medicamentele împotriva lor și când puteți conduce din nou.
Întrebări frecvente
Meningiomul este cancer?
În marea majoritate a cazurilor, nu. Aproximativ 8 din 10 meningioame sunt benigne (grad 1). O parte sunt atipice (grad 2), iar formele maligne (grad 3) sunt rare.
Trebuie operat orice meningiom?
Nu. Un meningiom mic, descoperit întâmplător, fără simptome, poate fi doar urmărit cu RMN. Mulți dintre acești pacienți nu vor avea nevoie niciodată de operație.
Poate reapărea după operație?
Da, uneori, chiar după ani de zile. Riscul este mai mic când tumora și meningele din care pornește au fost îndepărtate complet și mai mare la gradele 2 și 3. De aceea controalele RMN sunt importante.
Pot avea copii sau pot face tratament hormonal?
Unele meningioame sunt sensibile la hormoni. Discutați la consultație orice tratament hormonal sau o sarcină planificată, ca să stabiliți împreună cu medicul ginecolog sau endocrinolog ce este potrivit.
Dr. Dan Șuiaga este medic primar neurochirurg în București și operează pacienți din toată țara.
Surse: Goldbrunner R et al. EANO guideline on the diagnosis and management of meningiomas. Neuro Oncol. 2021;23(11):1821–1834 (PubMed). Louis DN et al. The 2021 WHO Classification of Tumors of the Central Nervous System: a summary. Neuro Oncol. 2021;23(8):1231–1251 (PubMed).
Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală. Decizia de tratament se ia individual, după examinare și analiza investigațiilor.